Alchimistii emotiilor sunt acele fiinte care au capacitatea de a transforma negativul in pozitiv,dragostea subiectiva in dragoste universala,rigidul in maleabil,concretul in abstract,tensiunea in rezonanta.Sunt acei oameni ai caror tel este de a face trairea lor superioara,iar a celorlalti,suportabila.Suntem un izvor de energie,iar fiecare vibratie a noastra cauta acea frecventa universala,care sa ne permita comuniunea suprema.
Dincolo de capacitatile noaste umane si totodata limitate,exista acea energie care nu are nevoie sa se materializeze.Aceasta energie unifica esenta tuturor trairilor,fiind expresia armoniei.Universalitatea dragostei se cladeste pe acceptare si iubire proprie.Si nu cred ca putem sa iubim in toata maretia nostra decat dupa ce invatam sa ne iubim pe noi insine.
Iubirea ne poate salva,ne poate dezvolta acea inteligenta emotionala in scopul tolerantei si acceptarii proprii si a celorlalti...caci acest delir existential implica manisfestari personale,care de multe ori par deviante si distructive.
Ne autodistrugem din nevoia de renastere si recladire la un alt nivel.Biologic,suntem consumabili,insa spiritualitatea este dincolo de spatiu si timp.Moartera fizica poate sa fie frustranta,asa ne simtim si atunci cand lasam in urma copilaria in detrimentul maturitatii.Si totusi...corpul nu este templul etern,ci doar templul materializat.Eu cred ca sufletele noastre calatoresc dincolo de perceptie...

La indemnul cuiva....asta e pt.fete:

Unele femei nu sunt maleabile,cel putin nu atat de maleabile,incat sa poarte apelative de genul"papusica":))
Ele sunt femeile care in loc sa-si urmeze barbatii,isi urmeaza visurile.
Ele sunt femeile care au decis sa alerge libere prin viata.In fuga lor,isi planuiesc sa nu incetineasca decat atunci cand intalnesc un suflet la fel de rebel,care sa poata tine pasul cu ele.
Sunt atat de rebele,incat multi barbati sustin ca mai bine si-ar lua un angajament de dresor la circ decat de partener.
Sunt femeile care dimineata iti saruta fruntea si iti spun elegant"o sa te sun...
Sunt femei carora nu le pasa de canoanele estetice si miturile la adresa lor.
Se gasesc femei care vad lumea ca fiind o ciocolata enorma,din care pot musca cat si cand vor:))
Exista femei care considera compromisul amoros mediocru.
Imi plac femeile care gatesc stiind ca locul lor in viata, nu e in bucatarie:))
Cunosc femei carora parfumul numit "Naivitate"li se pare demodat.
Am intalnit femei care m-au facut sa inteleg,ca "o lume a barbatilor"e doar un cliseu verbal.
Si da,partenerul perfect al unei femei este independenta sa...iar dc cineva simte ca a pierdut`o,inapoi dupa ea!:))
La indemnul cuiva....asta e pt.fete:

Unele femei nu sunt maleabile,cel putin nu atat de maleabile,incat sa poarte apelative de genul"papusica":))
Ele sunt femeile care in loc sa-si urmeze barbatii,isi urmeaza visurile.
Ele sunt femeile care au decis sa alerge libere prin viata.In fuga lor,isi planuiesc sa nu incetineasca decat atunci cand intalnesc un suflet la fel de rebel,care sa poata tine pasul cu ele.
Sunt atat de rebele,incat multi barbati sustin ca mai bine si-ar lua un angajament de dresor la circ decat de partener.
Sunt femeile care dimineata iti saruta fruntea si iti spun elegant"o sa te sun...
Sunt femei carora nu le pasa de canoanele estetice si miturile la adresa lor.
Se gasesc femei care vad lumea ca fiind o ciocolata enorma,din care pot musca cat si cand vor:))
Exista femei care considera compromisul amoros mediocru.
Imi plac femeile care gatesc stiind ca locul lor in viata, nu e in bucatarie:))
Cunosc femei carora parfumul numit "Naivitate"li se pare demodat.
Am intalnit femei care m-au facut sa inteleg,ca "o lume a barbatilor"e doar un cliseu verbal.
Si da,partenerul perfect al unei femei este independenta sa...iar dc cineva simte ca a pierdut`o,inapoi dupa ea!:))

Guns N' Roses Don't Cry 1987 Version

Universul meu este in finit…

In calatoria mea de astazi,m-am gandit la univers…cred ca universal meu este finit si totusi infinit.Paradoxal,nu-i asa?!:))Plecand de la premisa ca universul depinde de spatiu si timp,intro opinie personala,consider ca spatialitatea este finita,iar temporalitatea de asemenea…se prea poate sa gresesc,insa eu n-am vazut spatii infinite,nici macar timp infinit ,insa atunci cand intrun spatiu finit,se produce o curgere continua a unui timp finit,acesta devine infinit…astfel…cred ca traim intrun univers finit spatial,cu toate ca este in continua expansiune…dc ceva se mareste,nu insemna ca ajunge infinit;adik,nu cred ca din doua chestii finite pot rezulta chestii infinite prin natura lor,ci doar prin repetitia lor …in plus,timpul erodeaza tot ceea ce imbraca si astfel si dc universal este infinit din geneza,timpul l-ar supune unei finalitati.Poate ca infinitatea este data de principiul nimic nu se pierde totul se transforma si atunci …teoria mea,ramane in picioare?!ma nelamureste inca nu aspect…dc acest nimic nu se pierde,in ce se transforma?Pt.ca dc luam 2 solutii in parti egale si le amestecam…,cand le separam,tot in parti egale,ce obtinem?

Earth (Immediate Music - Believe)

Immediate Music - "Clash Of Titans"

Slipknot - Vermillion Pt. 2

Trairi cu care ne identificam

Ma gandesc adesea la liantii(legaturile) care se formeaza intre oameni si al caror avantaj este ca ii ajuta sa se accepte mai usor...pentru ca din experienta mea,concluzionez ca fiind mai facil sa accepti o chestie cu care te identicici,resimtita drept familiaritate.Probabil ca la nivel de subconstient intervine o “senzatie “de apartenenta a gandirii.
Revenind,plecand de la premisa asta,ma gandesc ca este unul dt.motivele pentru care marea majoritate dt.noi,imbratiseaza arta.Cred ca arta opereaza cu emotii,iar emotiile sunt resimtite subiectiv,in concordanta cu modul in care percepem.Asta,dincolo de frumusetea de care arta se bucura in general.
Sunt sigura ca fiecare a experimentat macar o data,faptul ca o anumita piesa se muleaza perfect pe starea lui emotionala,ca un anume tablou face trimitere inspre copilarie,ca acel stil arhit.este la fel de grandios cum ne imaginam noi ca este un castel,atunci cand parintii ne citeau povesti.
Poate(apelez la ipotetic,intrucat deocamdata nu am posibilit.sa atest stiintific ceea ce spun)ca noi ca si oameni,avem nevoie sa stim ca nu suntem singulari in natura trairilor,ca sunt si altii care simt la fel si asta inseamna ca o traire nu este pe deplin necunoascuta(pt.ca si altii au resimtit`o).Merg pana intracolo incat ma gandesc ca toate aceste lucruri sunt derivate din teama de singuratate:singuratate in gandire,in simtire…si explicatia este cat e poate de logica si inrudita cu teama de necunoscut…pt.ca “se simte”destul de ciudat o traire despre care nimeni altcineva n-a auzit,atat de ciudat incat incepi sa pui la indoiala acuratetea cu care percepi si decodifici informatiile din mediu.
In situatiile de maxima intensitate emotionala,ne este adesea mai usor cand ne gandim ca si altii au trecut prin situatii similare si totusi,au revenit pe fagasul normal.De asemenea incapacitatea noastra de a realiza ceva la un moment dat,are posibilitatea de a nu leza cronic stima noastra de sine,atunci cand ne gandim ca uite…si altii au patit`o,ca e uman sa gresesti astfel…
Dc ne temem sa fim unici,in timp ce strigam ca suntem sau dimpotriva,ca nu suntem lasati sa fim?!!!
Oamenii se tem de singuratata generala,dupa cum am mai spus…de la singuratate fizica-singuratate emotionala si intelectuala|(parerea mea sincera vis-a-vis de singuratate este aceea pe care v-am impartas.in mitul singuratatii,scris acum cateva luni)
Iar probabil…chestia de majoritate numerica,ne induce un sentiment de siguranta,de rezistenta a unei idei,in timp…
Exista si persoane care simt repulsie atunci cand se identifica cu trairi de care ulterior,s-au privat ca sa obtina apreciere sociala(un tip care in tinerete purta plete si era unul dt. acei ce umpleau stadioanele si acum cosidera ca acest stil musical este cladit pe cliseul sex & drugs & rock(roll) )
Ne manifestam vizibil dorinta de a ne indentifica unii cu altii,avem expresii care intaresc dorinta noastra de a aveaurmasi care ne seamana(“e tot maica`sa :))
Ravnim dupa gandirea colectiva(voluntar si involuntar),insa nu luam in calcul ca aceasta poate sa ne condamne la moarte individualitate si subiectivitatea trairilor,care cu toate ca uneori sunt vazute ca fiind excentrice,sunt totusi…ale noastre.
*background-Clint Mansell:)

Zdob şi Zdub - Bunǎ Dimineaţa

Nightwish - Over the hills and far away

Slipknot - Snuff (lyrics)

Sia~Don't bring me down [HQ]

Bliss - breathe

P.O.D. - Goodbye For Now (Video)

Cum sa iubim altfel,dintro perspectivea spirituala…

Dragostea este de cele mai multe ori abordata din perspectiva personalitatii,lasandu-se marginalizata abordarea din perspectiva spirituala.
Dragostea din perspectiva personalitatii se bazeaza pe formarea sentimentelor si pe exteriorizarea lor.Aceasta abordare nu este eronata ,insa este doar o parte superficiala,o parte tribala si involuata a ceea ce dragostea reprezinta de fapt.In natura lor,sentimentele sunt foarte amorfe.Pentru un moment,sunt prezente si intense,iar ulterior parca nici n-au existat.Oricine isi bazeaza relatia amoroasa strict pe modul in care simte la un moment dat,o sa aiba o relatie cu intensitate fluctuanta,lipsita de stabilitate si constanta.Adevaratul mod de a iubi nu presupune doar ce simtim,lucru care este conectat cu subconstientul,ci are mare legatura cu constientul si superconstientul.Astfel,acest mod nu implica doar sentimente de dragoste,romantice si sexuale ci si o atitudine mentala a dragostei.Aceasta inseamna,ca intai de toate ne asumam o dragoste neconditionata fata de partener,dragoste care inabuseste iesirile nervoase si impulsive.Aceasta dragoste nu este ofensiva si nu judeca.Ea recurge doar la observatii pline de afectiune si discernamant spiritual.
Dragostea din perspectiva spirituala iarta intotdeauna,chiar si atunci cand ego-ul nostru negative nu doreste asta.Ea comunica intro maniera calma,rationala,neconditionata si nu se angreneaza in batalia dintre ego-uri.De asemenea este toleranta si rabdatoare.
Sa nu uitam sa avem o atitudine de dragoste nu doar sentimente de dragoste.Aceasta presupune ca suntem dispusi sa:
-manifestam puritate si integritate;sa oferim mai degraba decat sa prmim;sa fie predispusa la iertare,acceptarea greselilor si a tolerantei;se manifesta ca o dorinta intensa inspre positivism si optimism.
Dragostea supraconstienta si spirituala ne inspira sa recunoastem si sa acceptam cu intelegere acele slabiciuni pe care le descoperim la partenerul nostru si ne interzice sa folosim aceste slabiciuni impotriva lui.
Astfel,o dragoste universala atinge atat nivelul fizic,cat si cel emotional ,mental si spiritual.

Imi place viata,mereu ma tine in suspans,e atat de diferita de toate filmele cu final previzibil si idealist.Scenariul e o chestie spontana cu care trebuie sa tinem pasul.E mai interesant sa ai un rol principal in viata ta,atunci esti un actor autentic, caci joci pe scena vietii,iar asta implica multa focusare si precizie.In viata,greselile se platesc,iar cadrul nu se opreste atunci cand simti ca vrei sa renunti la tot si sa...Cand o replica nu ti-a iesit ,sunt slabe sansele de a o repeta,pentru ca ceea ce ai spus inainte devine parte din tine,devine feedback personal.Aici cadrele nu se taie,nu se editeaza.Situatiile prin care treci,produc trairi veritabile si subiective,iar publicul...nu iarta,cu toate ca nimeni nu a platit bilet.Iti joci viata,cu usile larg deschise si oricine poate patrunde sa asiste,ramane la latitudinea ta sa fixezi si locul si implicit distanta fata de tine si intimitatea ta.
Adevaratii actori se bazeaza pe interpretare in stil autentic, ducandu`si rolul pana la capat,indiferent de reactiile publicului.Ei se bucura mai mult de rolul in sine decat de aprecierile ulterioare.

Despre libertatea individuala si dependente existentiale Partea I

Ne place sa spunem despre noi sau mai degraba ca credem,ca suntem liberi.
Dc luam aleator o persoana si o intrebam ce implica aceasta conditie,cel mai probabil o sa ne spuna ca libertatea e atunci cand faci ceva ce-ti place si ceilalti nu se opun.In mediocritatea lui,acest raspus se bucura de adevarat si corect.Tind sa cred ca libertatea e mult mai mult...cel putin libertatea individuala.
Libertatea individuala in cadrul societatii este un miraj.Spun asta pentru ca mi se pare ca libertatea se limiteaza la procesul de a alege variante impuse de catre altii,alteori ramane la stadiul de idee.Cum poti alege liber,dc optiunile au fost din start limitate?Este ca si cand ai avea de ales mere modificate genetic,doar ca poti opta pentru locatia de unde sa le achizitionezi.Piata sau magazin,merele sunt din aceeasi categorie...
Intro lume in care falsele libertati sunt numeric infinite,e important sa ramai liber...
Sa observi mediul impreuna cu derivatele sale,insa sa filtrezi si sa pui in balanta argumentele existente.Dc avem despre o anumita chestiune,un raspuns standard asta nu inseamna ca este valid.Dc un mar(ca tot este catalogat fructul primordial:)) )este vazut mov de cativa oameni si rosu de o multime,asa nu inseamna neaparat,ca cei majoritari au dreptate,cei majoritari au putere numerica si asta,din pacate defineste si delimiteaza conceptul de normalitate intro societate.
Traim in aceeasi lume ,insa ne despart lumi...lumi de idei,de trairi,de credinte.Intotdeauna anumite idei se vor sacrifica in detrimentul altora.Aceasta influenta psihico-sociala se bucura de nemurire,pentru ca intotdeauna vom avea categoriile pe care de altfel,le-am mai mentionat:influenti si influentabili.Iar un om influentabil,crede ca este liber,insa nu este...pentru ca niciodata cel de langa tine nu poate alege in locul tau.Daca am avea motivatia si rabdarea de a ne inspecta sufletul,cu totii am lua cele mai bune decizii.Pt.ca uneori chiar dc nu intelegi conceptual o chestiune,simti ca ceva nu e in ordine,fiinta umana are aceste abilitati,care probabil sunt derivate din instinctul de conservare sau mecanismele de aparare ale organismului.

Impachetez un "multumesc"...oare cum sa-l impachetez cat mai dragut?
Acest colet o sa calatoreasca o vreme,dupa care o sa ajunga la destinatia muzicala atat de draga mie,o sa ajunga la...
Intro zi calda si umeda de iulie,ma grabeam sa ajung la o locatie unde eram asteptata si find in intarz.maxima,am lasat graba sa ma ghideze.Stand la semafor,n-am observat pe nimeni langa mine,insa atunci cand lumina verde a anuntat accesul,m-am izbit de o persoana care m-a intrebat dc alerg din calea ploii sau dc am castigat vreun premiu:)))De castigat,am castigat...o coffee
si un simt al umorului care parea sa-l intreaca si pe al meu(si eu am har`domnului:)))
N-am mai ajuns la intalnirea prevazuta...luni la randul am stat nemiscata in fata unui pian care eclipsa total incaperea aceea.
............................................................................................................
............................................................................................................
Punctele acestea se tin departe de orice traire carnala:)))a fost o prietenie platonica si atat de frumoasa.
Acesta persoana a plecat din Romania,asa cu fac toti artistii care ajung sa nu mai aiba ce sa sacrifice doar de dragul apartenentei.
Si avand in vedere ca maine,pe portativul lui,se reunesc 30 de primaveri...Vreau doar sa-i urez"Multi ani muzicali!"si sa`i multumesc pentru compozitiile care imi fac zilele mai frumoase,iar uneori...mai suportabile

...cand existenta printre semeni devine sufocanta,cand te simti claustrofob in propria ta viata,e important sa nu te pierzi...sa nu te pierzi pe drum, printre ideile,trairile si viata altora.Simtul proprietatii vietii trebuie sa fie atat de rigid,incat nimeni si nimic sa nu-ti devieze traiectoria.Astfel,atunci cand ajungi la final si privesti retrospectiv,sa ai certitudinea ca ti-ai urmat propriul drum si ti-ai trait propria poveste...

♫ Wind Took My Sail ♫ SophieZelmani ★

Patrick Cassidy - "Angels of Mercy"

Johann Sebastian Bach - Aria Da Capo - Hannibal Theme

Orbital - Halcyon & On & On (Plejik Remix)

Manowar - Heart of Steel

Manowar - Master Of The Wind

All I Know - Five For Fighting

Steppenwolf - Born To Be Wild

Tarja - I Feel Immortal

Tetarise - Through The Border

Doro - Love me in Black

Ikarus - Touched the Sun (State of Mind - Sun King Vocals)

The Journey home, Beautiful relaxing piano music by Paul Collier (23)

Heart - Alone

Igor Krutoy-Sad Angel

Kate Havnevik - New Day (Lyrics)

Spiritual music - Sounds of Isha - Albi Mtalak

I know you will be alright,
Just try to love the little things in life
Like running in the rain.

Remember This Night- Chill out Mix

Hans Zimmer - A Way of Life

Aia-Cimitir de amintiri

King Crimson Live 1974 Melody French TV Starless (1_2)

Yoga Sunset Chill Volume II - Sample - Yoga Music & Chill-out - BMP-Music

Apocalyptica - Romance

Emeric Imre Nebunul de alb

Aia-Cimitir de amintiri

Mircea Eliade în Jurnalul portughez

Eu, îndată ce iau contact real cu trecutul, îndată ce mă las prins în amintiri - mă simt atât de copleşit, atât de năruit, încât aş risca să mă dizolv de disperare şi tristeţe. Încă din prima tinereţe aveam groază de năvala amintirilor, care mă făceau să sufăr de teribile melancolii.Numai în ultimii ani am înţeles că melancolia este singura experienţă religioasă pe care mi-a îngăduit-o Dumnezeu. Şi ea poate izvorî din orice; dar mai cu seamă din amintirea celor ce au fost.

Tribute 2 Yesterday

Am momente in care imi imaginez ca sunt in calator in propria mea viata.Acest tren,se grabeste inspre destinatia viitor.
Uneori mi-e dor de toate statiile prin care am trecut si ma gandesc ce bine era dc acest tren nu se conducea automat.
Mi-e dor de trecut,dincolo de nostalgia si amintirile pe care le produce.
Poate ca imi lipseste simplitatea sau poate,o varianta mai neslefuita si mai fericita a mea...sau mirosul merelor cu scortisoara,coapte in cuptorul de la tara.
Maturitatea are farmecul ei...e un fel de feedback al evolutiei...
Ma gandeam ca poate urmele pe care le-am lasat in trecut,nu s-au sters si ca poate pot sa mai fiu in acei papucei... ca omul mare din mine poate sa calce inca pe ele.
...trecutul mi-a fost un parinte care mi-a oferit nasterea sociala,el contribuind la ceea ce reprezint in prezent,cu toate maririle si caderile mele.
Si pentru ca trecutul meu sa nu creada ca l-am uitat,o data pe an...imi cumpar prajitura Bucuresti,care cu toate ca nu-mi gadila papilele gustative cum obisnuia sa o faca:))),are capacitatea de a ma transfera acolo...Imi pun rucsacul in spate si merg sa vizitez locurile in care am crescut,cu toate ca ma simt ca un musafir nepoliticos pentru ca nu stiu ce cadou sa duc in dar acelor locuri care mi-au oferit atatea si inca o fac...Cum voi putea eu sa le rasplatesc?
Cate ploi ma udau neconditionat...cate bataturi aveam de la mersul desculta ...cate zgarieturi vorbeau despre culesul maceselor...si padurea...cred ca tipam mai tare decat orice vietuitor al ei:))...Campurile acele cu flori,erau flori pe care le pastram tot restul anului...
Intotdeauna vom avea trecut,el este infinit..orice prezent si viitor ajung la un moment dat... trecut.
Mi-e dor sa nu-mi mai fie dor,asa ca maine merg la bunci...o sa incerc sa-mi potrivesc bocancii,in urmele trecute dar niciodata uitate.

Mi-ar placea sa ma autosensibilizez atunci cand ma gandesc la moarte.Nu pot.
Nu mi-e nimic strain,caci mor in fiecare noapte...putin cate putin...
Somnul terestru este precum o moarte clinica.
El ne initiaza zilnic,urmand ca atunci cand suntem pregatiti,sa pasim spre somnul fizic etern si universal.
Cum sa ne temem de moarte?!Noi toti suntem exerti in arta de a muri.

Trailerhead - Serenta Immortale

Fantasy - Chillout - Trance - Relaxing - Epic

Relaxing Nature Scenes - Relaxing Nature Scenes - Piano Rain Relaxing Mu...

"Nevoia de Fericire"

Pentru noi,fericirea pare atat de vitala incat parem dispusi sa o ridicam la rangul de nevoie fiziologica.Setea de fericirea se intalneste in dorinte,rugaciuni,expectante..."sa fiu fericita si sa..."/ "sanatate,fericire..."
Sa imi permit luxul de a o eticheta drept un cliseu existential...?
Din pmdv.fericirea trebuie sa corespunda cu o stare de bine atat fizic,cat si psihic si emotional.Apoi,consider ca acest sentiment este intim si personal deoarece fiecare il percepe si traieste in felul lui, aceasta fericire izvorand din expectante proprii si diferite.Pana la urma,fericirea este in stransa legatura cu ceea ce ne dorim Noi pentru Noi.Insa...de cele mai multe ori,din cauza mediului si a culturii in care evoluam spiritual si social...ajungem sa ne dorim ce altii isi doresc pentru noi sau sa ne dorim ce-si doresc altii pentru ca "asa trebuie,asa se face,asa este bine".
Inca din prima copilarie,cultura noastra ne impune indirect imbratisarea unei realitati fictive,de basm.Ascultam aceste mituri si povestioare cu ochii,urechile si gura larg cascate:)))si ne propunem sa ajungem printi si printese...Militez pentru gandirea pozitiva,insa intr-o realitate obiectiva.In goana noastra prin viata,incercam tot felul de strategii pentru ca trenul vietii sa se opreasca mereu in statii precum :Fericire,Iubire,Frumos.Insa,uneori...pentru a ajunge la acestea,trebuie sa facem opriri si in statii mai mutin apreciate de catre noi.
Daca vrem sa ajungem sa fim fericiti,trebuie sa stim in primul rand,care sunt lucrurile care ne fac fericiti...fericiti cu adevarat.
Daca fericirea ta imi pare un chilipir si nu ma sfiesc sa fac polemica pe baza ei...nu ma baga in seama.E fericirea ta,iar eu...n-am capacitatea de a o intelege.De ce nu detinem aceasta capacitate?!Pentru ca...ne raportam mereu la propria persoana.Daca o anumita chestiune se ridica deasupra capacitatii mele de comprehensiune,atunci intervine tendinta de neacceptare,de negare a acesteia. Atunci cand vrem sa fim fericiti,trebuie sa fim si realisti si pragmatici.Trebuie sa ne evaluam obiectiv resursele de care dispunem in cucerirea telurilor propuse.Pot sa sper ca voi ajunge o atleta de performanta in ciuda faptului ca sufar de insuficienta respiratorie,insa este putin probabil...pot sa sper insa neevaluandu`mi obiectiv resursele,ma condamn din prima instanta,la o dezamagire cu probabilitate insemnata.As putea sa ma focalizez si sa excelez intr`o alta sarcina,sarcina care sa nu se intersescteze cu problema/defectul de care sufar.
Apropo de defecte si fericire...defectele si imperfectiunile ne fac unici,ne individualizeaza si in loc sa ne focusam sa le ascundem si sa fim nefericiti din cauza lor,e adaptativ sa invatam sa traim cu ele.Stiu ca stereotipiile sociale vorbesc despre perfectiune,dar uneori mi se pare ca parametrii acestui concept s-au format dupa urmatorul criteriu"sa ne gandim cum nu putem sa fim niciodata":)))Mie imi place sa cred ca sunt perfecta in imperfectiunea mea:)
Exista atatea diferente intre noi,incat uneori...ma gandesc ca lumea asta e prea mica pentru a ne inalta aripile fara sa ne deviem zborul unul altuia.Totusi...acest lucru nu ne impiedica sa fim fericiti.

Bach 's Chaconne for Solo Violin / Itzhak Perlman (Part 1/2)

The Village soundtrack - Best of violin

"Nasterea"si "Moartea"reprezinta 2 concepte care servesc drept fundament fiecarei existente,inclusiv celei emotionale,numita popular sentimentala.In opinia mea,faza incipienta a sentimentului este emotia,care mai apoi,se transforma in traire,care culmineaza cu sentimentul.Sentimentele sunt ca o fresca pe care pensulele - spatiu si timp le contureaza,insa timpul are rolul de judecator in ceea ce priveste durata existentiala si intensitatea acestora.
Ma intreb...ce se intampla cu sentimentele care mor...?probabil ca ele mor din dorinta de a ceda locul altor emotii,mai tinere si mai pline de viata.
Oamenii au adesea,o nevoie aparte de sincron emotional:vor sa simta la unison un anumit sentiment,iar cand acest lucru nu se materializeaza,sentimentele lor imbraca o forma pe care ei o percep drept "dureroasa".Astfel... un sentiment ajunge sa-l declanseze pe altul,rezultand sentimente care se asorteaza si cele care sunt in contrast(afectiune-iubire ; iubire-ura).E adaptativ ca oamenii ca invete ca lumea emotiilor este de cele mai multe ori incontrolabila si iminenta si ca ei nu pot seta nasterea si moartea sentimentala,precum ai seta ora unui orologiu....stiu ca ni se pare nedrept faptul ca nu putem controla tot ceea ce "se naste" din noi,cu toate ca,teoretic...corpul uman se afla in posesia si la dispozitia noastra.
Sentimentele au, ca si noi...o lume a lor.Aceasta lumea ramane neatinsa gratie usitei miniaturale prin care noi nu putem patrunde pentru a face ordine dupa bunul nostru plac.

The Village soundtrack - Best of violin

Ascension-Raising Your Vibrational Frequency

Eu si natura impartim o frumoasa nebunie:amandoua ne dezbracam,cand iarna e aproape...ne dezbracam de vara.Iubesc iarna neconditionat,cu toate ca treptat,treptat...o sa-mi aduca inghetul cognitiv,iar eu,o sa am o iarna a memoriei doar pentru mine...Ce vara o sa mai vina atunci sa`mi dezghete ganditorul?!Atunci nu voi mai astepta veri,ci doar apusul existential intr`o mare de nemurire sufleteasca...:)

Imi place sa ma indragostesc de mainile oamenilor.Pentru mine,ele reprezinta mici creatori,fauritori care cu toate ca se folosesc de limbajul nonverbl,sunt menite sa ofere fericirea universala:o traire auditiva,una vizuala,alta palpabila...Cum pot aceste 27 de oase sa intruchipeze lumea intr`un mod atat de uluitor?!Ele faciliteaza si provoaca materializarea trairilor umane,imbracand dragostea in sunete,tristetea in picturi,durerea in versuri,nostalgia in fotografii.Atunci cand ne prezentam,recurgem la cliseul "maini stranse",gest care in istorie avea menirea sa simbolizeze ca in maini nu se afla arme,fiind considerat un simbol al egalitatii, increderii si loialitatii.Mainile ne ofera o identitate proprie,individualizandu`ne prin particularitatile amprentelor si a liniilor palmare.Ele sunt instrument al afectiunii si protectiei,alungator al durerii,liant intre om si divinitate,uzual si totodata miraculor.Pentru trup,formeaza cuplul perfect,fiind adesea invidiate de catre inima care...e singura.

Visez...cu ochii inchisi,cu ochii deschisi...da...recunosc ca mi se intampla.Nu mi se pare nici prostesc si nici copilaros...azi proiectam vise si simpla energie a actului,poate duce la materializarea lor de maine.Nu,n-am sa rad cand maine,in drum sper biblioteca sau cafenea,am sa dau "buna dimineata"viselor mele...

depeche mode - strange love.wmv

Depeche Mode - Enjoy The Silence original (not live)